Istoric

 

ORIZONT CULTURAL

 

Primii ani de după evenimentele din decembrie 1989 au intrat în istorie ca anii unei eliberări şi mari speranţe, dar şi ca ani marcaţi de incertitudini, dezorientare şi negare vehementă a tot ceea ce a fost înfăptuit în perioadele precedente. Atmosfera de haos din domeniul academic şi editorial a dus la promovarea nonvalorii, a oportunismului şi a diletantismului. Acestui flagel i-a căzut victimă şi rusistica românească; înfloritoare cândva, ea nu a ştiut să supravieţuiască nici valului de „reforme” statale, adesea pripite şi nefondate, nici abuzurilor din partea “colegilor”, stimulate de temeri noi şi prejudecăţi înrădăcinate. 

În aceste circumstanţe, un grup de intelectuali, specialişti în domeniu, au încercat să propună o alternativă. Animaţi de dorinţa de a restabili tradiţia şi de a o lărgi prin revigorarea relaţiilor culturale româno-ruse în cadrul valorilor universale, ei au ales forme noi pe care i le-au permis (şi cerut!) noile condiţii existente în ţară în perioada de tranziţie. Astfel, la iniţiativa prof. dr. univ. Albert Kovacs, la data de 21-22 decembrie 1996, a luat fiinţă Asociaţia Dostoievski din România, prima ei şedinţă, de constituire, fiind urmată de o sesiune ştiinţifică pe tema Dostoievski în contextul universal actual. Cu această ocazie s-au pus şi bazele Fundaţiei Culturale Est Vest. Dintre cele două denumiri legale, prima este folosită pentru acte financiare, iar cea de a doua, pentru manifestările publice şi, ulterior, ca denumire a editurii.

  Preşedintele Comitetului de conducere a fost ales domnul prof. univ. dr. Albert Kovacs. Printre membrii fondatori, s-au enumerat o serie de oameni de litere, care aveau legătură directă cu limba şi cultura rusă – profesori, traducători, editori precum: Livia Cotorcea, Sorina Bălănescu (Iaşi), Al. Calais, Ana-Maria Brezuleanu, Aurel Buiciuc, Viorela Codreanu Tiron, Nicolae Iliescu, Xenia Crasovschi, Margareta Şipoş, Lidia Caraciuc (Bucureşti), Cornelia Cârstea (Craiova), dar şi alte personalităţi importante ale culturii româneşti, simpatizanţi ai artei şi literaturii ruse precum: Alexandru Paleologu, Sorin Vieru, Ion Gostin, Valeriu Cristea, Laurenţiu Ulici, Alexandru Andriescu, Maia Morgenştern ş.a.

Fideli obiectivelor prevăzute în Statutul organizaţiei, membrii Asociaţiei Culturale Dostoievski şi-au propus să sprijine schimbul de informaţii, cărţi, reviste româneşti şi străine; să colaboreze cu asociaţii similare din România şi de peste hotare; să organizeze simpozioane naţionale şi internaţionale, etc.

Primei conferinţe naţionale, i-au urmat, în anii ulteriori, o serie de congrese internaţionale cu teme din cele mai variate. Astfel, după un an de la înfiinţare, la  data de 18-20 septembrie 1997, a avut loc, la Sinaia, primul Simpozion Internaţional pe tema Literatura rusă în contextul culturii secolului XX; Dostoievski şi romanul secolului XX. Lucrările Simpozionului au fost deschise cu un impresionant Laudatio prezentat de regretatul Alexandru Paleologu. În cuvântul său, acesta a relevat importanţa nu doar a operei lui Dostoievski, ci şi a întregii literaturi şi culturi ruse, înscriindu-le în timpul şi spaţiul marii culturi europene – de fapt, mondiale -, şi evidenţiind locul lor specific, de sine stătător în cadrul acesteia. Un moment emoţionant l-a constituit, apoi, vizionarea  filmului Confession, realizat de regizorul Ion Gostin după romanul lui Dostoievski Idiotul. Amintim şi câteva titluri de comunicări prezentate la această sesiune: Dostoievski şi Apocalipsa (Iuri Kariakin, Moscova), Tradiţii dostoievskiene în ciclul „Cercul nefericirii” al lui J. Kessel (Marianne Gourg, Paris), Dostoievski şi Madacs (Kiraly Gyula, Budapesta), Dostoievski şi Oscar Wilde (Livia Cotorcea, Iaşi), Dostoievski şi Grossman (Al. Kovacs, Bucureşti), Dostoievski şi Platonov (E. Iordache, Iaşi) Dostoievski şi Agârbiceanu (Cornelia Cîrstea, Craiova), Donici despre Dostoievski (Ana Maria Brezuleanu, Bucureşti), Universul poetic al lui Dostoievski în romanul „Rusoaica” al lui Gib Mihăescu (E. Loghinovski, Bucureşti) ş.a.

Anul Bicentenarului Puşkin, 1999, marcat printr-o serie de conferinţe, vizionări de filme, audiţii, lansări de carte, spectacole, a culminat cu Simpozionul Internaţional Puşkin-200, ale cărui lucrări au fost valorificate, în 2003, în volumul „Puşkin universal. Studii”. Sesiunea de comunicări a avut loc la Casa de creaţie a Uniunii Scriitorilor din România de la Turnu-Severin la data de 24-30 mai 1999. Lucrări de mare anvergură şi studii comparate au fost prezentate de Victor Kojevnikov (Institutul de literatură universală a Academiei de ştiinţe de la Moscova), Alexandr Ivaniţki (Universitatea Umanistă de Stat din Moscova), Alexandr Korablev (Universitatea din Doneţk, Ucraina), Michael von Albrecht (Universitatea din Heidelberg), Ludmila Gozun (Universitatea de Stat din Chişinău). Un aport considerabil la evidenţierea locului marelui poet rus în cultura lumii l-au adus şi comunicările românilor Galina Cernicova, Cornelia Cârstea, Ana Maria Brezuleanu, Ioana Cristina Pop, Tamara Tinu şi Angara Nyiri, Alexandra Fenoghen, Gh. Boaghe ş.a.

Condiţiile specifice în care s-au desfăşurat lucrările Simpozionului, precum şi impactul lor puternic asupra participanţilor, au fost surprinse de către invitaţii străini, în notele şi interviurile lor oferite reporterilor revistei „Zorile”.  „…Dacă las la o parte impresiile pur vizuale, precum locurile minunate pe care n-ai de unde să ştii dacă le vei mai revedea vreodată, ceea ce m-a uluit de-a dreptul a fost nivelul ştiinţific al Simpozionului /…/ Fireşte, am trăit sentimente contradictorii uitându-ne la malul opus: un tablou idilic, câmpul scăldat în soare, dealurile prebalcanice… şi dintr-o dată îţi aminteai că acolo explodează bombe şi totul e altfel de cum pare… Am fost atât de copleşit de atmosfera Simpozionului, încât mi-aminteam arareori de acest lucru, lăsând prea puţin timp până şi plimbărilor de-a lungul Dunării: fiecare şedinţă de lucru a fost formidabilă şi interesantă” – a mărturisit Alexandr Ivaniţki.

Lucrările Simpozionului au fost prcedate de  un mare concert din sala ARCUB, cu participarea vedetelor teatrului şi muzicii româneşti Victor Rebenciuc, Monica Mihăilescu, Vladimir Deveselu, precum şi a tinerilor muzicieni şi artişti, reprezentanţi de mâine ai artei lirice şi interpretative româneşti pe scenele lumii (Toma Popovici, Iulia Artamanov, Alexandru Petrovici, Alexandru Boureanu, ş.a.) Concertul, ce s-a bucurat de un mare succes, a fost încheiat cu cântecele populare ruseşti de o vechime considerabilă interpretate de Ansamblul ruşilor lipoveni din Sarichioi „Landâş”.

Un alt ecou al Anului Puşkin l-a avut spectacolul de operă Mozart şi Salieri, de Rimski-Korsakov, organizat la Sala mică a Palatului, de Asociaţia Dostoievski în colaborare cu Ministerul Culturii din România şi Ambasada Rusiei la Bucureşti.

Al treilea simpozion de mare anvergură dedicat în primul rând literaturii ruse, cu titlul Aniversări mai puţin rotunde: Lermontov, Dostoievski, Bulgakov, a avut loc la Bucureşti-Predeal la data de 15-20 octombrie 2001. Alături de muzeologi, scriitori, traducători din România şi din străinătate, la lucrările simpozionului au luat parte cei mai importanţi cercetători ai creaţiei scriitorilor respectivi: Gyula Kiraly, Nora Henter (specialişti din Ungaria în Dostoievski), Leonid Parşîn, Tatiana Osipova, Tatiana Rogozovskaia, Alexandr Korabliov (specialişti din Moscova, Kiev şi Doneţk în Bulgakov), Irina Beliakova (specialistă din  Moscova, în Ţvetaeva) etc.

 

Despre diversitatea şi vastitatea spectrului tematic al preocupărilor Asociaţiei mărturisesc şi alte simpozioane internaţionale – cele care au evidenţiat relaţiile culturale ruseşti şi româneşti cu ţările din vecinătatea geografică şi spirituală

Eminescu în spaţiul sud-est european (2003) sau Relaţiile culturale româno-maghiare în contextul european – ieri, azi, mâine (2004). Prin tematica prezentată şi dezbaterile la aceasta, ele au relevat vocaţia universală a celor două literaturi în cadrul culturii europene. Din acest punct de vedere merită menţionat cu deosebire cel de al şaptelea simpozion internaţional cu tema Civilizaţie Europeană – unitate, unicitate, deschidere,  care a avut loc la 4-9 octombrie 2004, la Bucureşti şi Port Cetate. Lucrările acestui Simpozion au fost inaugurate de însuşi amfitrionul Fundaţiei de poezie Mircea Dinescu şi au beneficiat de concursul marilor specialişti în materie veniţi din diferite centre universitare din Europa (profesor la Universitatea din Roma Rita Giuliani, profesor la Universitatea din Doneţk Alexandr Korableov, cercetători şi scriitori din Chişinău Miroslava Metliaeva şi Nastea Romanova), precum şi a unui număr considerabil de profesori, cercetători, scriitori şi cineaşti români, care au dezbătut o serie de teme legate de fundamentul lingvistic, de baza culturală (tradiţiile antice, creştine, renascentiste, etc.) şi vocaţia universală a civilizaţiei europene, au propus soluţii pentru rezolvarea unor probleme arzătoare, „eterne” (Chestiunea rusă de Rita Giuliani) şi au demonstrat – în comunicările dedicate creaţiei lui Puşkin şi Cehov, Mircea Eliade, folclorului lipovenesc şi artei plastice chineze – atât originalitatea acestei civilizaţii, cât şi marele ei impact asupra lumii contemporane.

 

Colaborarea fructuoasă pe tărâmul ştiinţei a membrilor Asociaţiei cu savanţii străini, datorată în primul rând sesiunilor ştiinţifice organizate în ţară, este îmbogăţită şi dezvoltată prin participarea lor la lucrările Simpozioanelor Internaţionale din Austria, Italia, Federaţia Rusă, Franţa, Japonia, Ţările Baltice, Norvegia, SUA. Un larg schimb de experienţă s-a stabili şi pe linia Universităţilor din Germania, Italia, Bulgaria, Grecia, Rusia etc. Reîmprospătarea şi lărgirea relaţiilor culturale s-a încununat, în anul 2001, prin afilierea Asociaţiei Culturale Dostoievski la International Dostoevsky Society şi la Asociaţia  Internaţională de Literatură Comparată.

            În spaţiul naţional, lărgirea şi diversificarea relaţiilor de colaborare a oferit o serie de noi posibilităţi şi succese. Un capitol deosebit de important îl constituie colaborarea cu Atelierul de Cultură şi Civilizaţie europeană (ACCUMM),  colaborare ce şi-a adus aportul neprecupeţit prin concursul eminenţilor muzicieni, cineaşti, scriitori precum: pianista Verona Maier, operatorul Noni Cristea, criticul de film Ioana Cristea-Micescu şi, mai ales, al preşedintelui ACCUMM, scriitorul şi cineastul Petru Maier-Bianu, un eminent animator al mişcării culturale din România.

Un viu interes l-au manifestat faţă de preocupările şi realizările Asociaţiei o serie întreagă de alţi eminenţi reprezentanţi ai lumii artistice bucureştene – poeţi,  artişti, muzicieni, cineaşti, oameni de ştiinţă din cele mai diverse domenii de activitate (Radu Beligan, Victor Rebenciuc, Mariana Mihuţ, Ion Caramitru, Aurelian-Octav Popa, Daniel Cristea-Enache, Demeny Lajos, Vasile Buga, Marghitt Sava şi mulţi alţii). Conlucrarea cu ACCUMM a alimentat activitatea Salonului literar-muzical al Asociaţiei Dostoievski. Deşfăşurate la început spontan, în cadrul vizionării de filme  (Tarkovski, Koncealovski, Nichita Mihalkov, Andrei Hrjanovski) sau al unor lecturi – din  scriitori ruşi, de regulă, mai puţin cunoscuţi în Romania (Iosif Brodski, Vl. Nabokov, Feodor Tiutcev), din creaţiile şi traducerile proprii ale membrilor Asociaţiei (Adi Cusin, Ion Covaci, Nichita Danilov, Viorela Codreanu-Tiron, Livia Cotorcea, Elena şi Alexandra Fenoghen, Nicolae Iliescu, Aurel Buiciuc, Ana-Maria Brezuleanu ş. a.), cu timpul, seratele literar-muzicale  au căpătat cadrul unor întâlniri ce au loc regulat, o dată la două-trei săptămâni.

Activitatea Salonului literar-muzical al Asociaţiei Dostoievski s-a desfăşurat la sediul Asociaţiei din B-dul Aviatorilor, iar mai târziu, după înstrăinarea abuzivă a sediului, în casa din Str. Dionisie Lupu. Dedicate celor mai diverse teme – literatură şi istorie, teatru şi film, religie şi ştiinţă etc. – aceste întâlniri au reunit o seamă de poeţi, prozatori, cineaşti sau muzicieni ruşi, ucraineni, moldoveni, români (să-i numim aici doar pe Gennadi Aigy, Evgheni Popov, Evgheni Rein, Kirill Kovalgi, Svetlana Vasilenko, Mihail Sinelnikov, Miroslava Metleaeva). Lecturile şi spectacolele au fost însoţite de recitaluri sau concerte de muzică de cameră, rusă, română şi universală, date de artişti consacraţi sau de către debutanţi în domeniul muzicii clasice – de la Dmitri Başkirov şi Vadim Palmov la Alexandru Tomescu şi Vlad Stănculeasa, Iulia Isaev, Oana Andra, Alina Botez sau Angela Rogac şi alţi tineri muzicieni ce păşesc astăzi, tot mai sigur, pe scenele lumii. O serie de recitaluri de un bun nivel artistic au susţinut şi elevii Liceului „Dinu Lipatti”, clasa profesoarei de pian Elena Petrenco. 

            Seri fascinante au prilejuit recitaluri şi spectacole de teatru, oferite atât de actori consacraţi (Monica Mihăilescu, Cristina Tacoi), cât şi de studenţi şi, uneori, amatori ai artei teatrale. Printre cei din urmă, de remarcat este spumosul spectacol music-hall Visuri trandafirii, realizat ingenios după farsele lui A.P. Cehov Ursul şi Cerere în căsătorie şi presărat cu dansuri şi muzică populară rusească. Talentul regizoarei Ecaterina Ivan este cu atât mai de remarcat cu cât actorii erau oameni simpli, locuitori din Jurilovca.

Pentru mulţi actori debutanţi, aceste recitaluri şi spectacole au devenit o adevărată rampă de lansare. Astfel, proaspătul absolvent al Institutului de teatru, tânărul autor şi interpret (alături de Lorena Ciubotariu) al spectacolului-pantomimă Kajahkocekasaria Gabriel Pentilei este astăzi un bine cunoscut actor al Teatrului Odeon. Un caz asemănător este cel al lui Dmitri Grossei, al cărui film după romanul lui Vl. Nabokov Invitaţie la execuţie, vizionat de membrii Asociaţiei Dostoievski în premieră, a câştigat apoi laurii unui festival internaţional. În sfârşit, tot la sediul de pe Bulevardul Aviatorilor a avut loc prima lansare, în prezenţa presei şi a televiziunii, a controversatului roman al lui Alexandru Ecovoiu Sigma, astăzi recunoscut ca o adevărată capodoperă şi tradus în mai multe limbi străine.

Dintre temele culturale şi ştiinţifice, dezbătute în cadrul seratelor sau a sesiunilor de comunicări organizate, de regulă, împreună sau, uneori, chiar la iniţiativa ACCUMM, spicuim: Mituri şi demistificarea miturilor istorice; Rusia – ţară europeană; Bizanţ, ortodoxie, Carpaţi, ecumenism; Relaţiile romano-ruse în istoriografia contemporană (cu Acad. Florin Constantiniu); Impresii moscovite – minireportaje despre congresele internaţionale (Albert Kovacs, Xenia Crasovschi), Etnos şi etnogeneză în concepţia istorică a lui Lev Nicolaevici Gumiliov (Al. Varona), Anul Domnului 1000 (Virgil Costea), Despre şi din Konstantin Leontiev (Ana-Maria Brezuleanu).

Prelegeri tematice au fost dedicate problemelor creaţiei, lecturii traducerilor, prezentării unor aspecte moderne din sfera celor mai diferite ştiinţe – istorie (Alla Bogdan, Lidia Caraciuc) şi film (Elena Dulgheru, Ioana Cristea-Micescu), biologie şi medicină (Delia Popescu, Irina Gheorghiu), parapsihologie (Dragoş-Ovidiu Argeşanu), ihtiologie (Raisa Nedelescu) şi multe altele. Un şir de seri In memoriam a evocat teme ca: Iosif Sava – trei ani de eternitate; Aurel Covaci şi Nichita Stănescu, amintiri. În cadrul seratelor dedicate sărbătoririi Anului nou pe stil vechi, au excelat – cu muzică rusească şi românească, clasică şi populară –  Nicolae Iliescu, Ion Zubaşcu, Noni Cristea, corul lipovenesc „Ciubcik”. Multiplele lansări de carte s-au încununat cu o seară specială sub deviza Pentru fiecare carte – o cupă de şampanie – acţiune organizată în cinstea membrilor Asociaţiei – autori de cărţi apărute la diferite edituri.

În anul 2000 s-a înfiinţat Editura Fundaţiei Culturale Est-Vest, cu scopul de a publica, prioritar, lucrările membrilor Asociaţiei şi de a susţine financiar pe traducători. Editura a publicat până acum şapte cărţi în limbile română şi maghiară, inclusiv Gogol. Teatru, traducere de Nicolae Iliescu (2002); Puşkin universal. Culegere de studii (2003); Eminescu universal (2000) şi Dostoievski şi romanul românesc (2003) de Elena Loghinovski; Dostoievski: Quo vadis homo? (2000) de Albert Kovacs. Pe de altă parte, membrii Asociaţiei sunt angajaţi în editarea operelor marilor scriitori ruşi la editurile: „Polirom”, „Kriterion”, „Paralela 45” etc. 

           

Printre proiectele prioritare ale Fundaţiei Est-Vest se numără editarea clasicilor ruşi, în primul rând Dostoievski, Opera omnia în 20 de volume, precum şi a revistei Caiete Dostoievski cu o periodicitate de doi ani, în patru limbi de circulaţie.

 

Astăzi, Asociaţia Dostoievski şi Fundaţia Est-Vest există pentru unirea eforturilor de dezvoltare şi popularizare a ştiinţei, pentru promovarea culturii naţionale şi universale, pentru afirmarea valorilor umane universale.

Elena Loghinovski

 

 

CULTURAL HORIZON

The first years after the December 1989 events have remained in history as the years of liberation and great expectations, yet also of uncertainties, loss of compass and vehement rejection of everything that had been accomplished before. The chaos in the academic and publishing world has resulted in the promotion of non-value, opportunism and diletantism. This real scorge has taken its toll also on the Romanian Russianism; formerly a thriving domain, it has not been able to live through the wave of often rash and unjustified state “reforms”, nor has it been able to cope with the mischief of some “colleagues”, boosted by new fears and old prejudice.

Against this background, a group of intellectuals, specialists in the domain, have tried to come up with an alternative. Moved by the wish to restore the tradition and give it new scope by reviving the Romanian-Russian cultural ties as part of the universal values, they have chosen new forms, allowed (and prompted!) by the new conditions in the country in the period of transition. That is how, upon the initiative of professor D. Albert Kovacs, the Dostoyevsky Association of Romania came into being, on December 21-22, 1996. Its founding session was followed by a session of scientific papers on Dostoyevsky in the current world context. The East-West Cultural Foundation was established on the same occasion. Of the two legal names, the former is used for financial papers and accounts, the latter for public events and, more recently, as the name of the publishing house as well.

President of the managing Board was elected Professor D. Albert Kovacs. The founding members included personalities of the literary world who had a direct connection with the Russian language and culture – professors, translators, publishers like Livia Cotorcea, Sorina Bălănescu (Iaşi), Al. Calais, Ana-Maria Brezuleanu, Aurel Buiciuc, Viorela Codreanu Tiron, Nicolae Iliescu, Xenia Crasovschi, Margareta Şipoş, Lidia Caraciuc (Bucharest), Cornelia Cârstea (Craiova), as well as other prominent figures of the Romanian culture, knowledgeable and appreciative of Russian arts and literature, like Alexandru Paleologu, Sorin Vieru, Ion Gostin, Valeriu Cristea, Laurenţiu Ulici, Alexandru Andriescu, Maia Morgenstern, a.o.

Truthful to the targets set in the organization’s Rules, the members of the Dostoyevsky Cultural Association mean to promote the exchange of information, Romanian and foreign books and magazines; to collaborate with kindred associations in Romania and abroad; to stage national and international symposia, etc.

The first national conference was followed in the subsequent years by international congresses on most varied themes. One year after its foundation, it staged in Sinaia, on September 18-20, 1997, the first International Symposium on The Russian Literature in the context of the 20th century’s literature; Dostoyevsky and the 20th century’s novel. The Symposium opened with an impressive Laudatio delivred by the late Alexandru Paleologu. He emphasized in his address the importance not only of  Dostoyevsky’s oeuvre, but also of the whole Russian literature and culture, relating it to the time and space of the great European – actually world – culture, and pointing to their specific and singular place in it. Quite impressive was then the release of the movie Confession, by director Ion Gostin, based on Dostoyevsky’s novel The Idiot. We give below several titles of the papers delivered at the same session: Dostoyevsky and the Apocalypse (Iuri Kariakin, Moscow), Dostoyevsky-like  traditions in the series of “The Circle of Unhappiness” by J. Kessel (Marianne Gourg, Paris), Dostoyevsky and Madacs (Kiraly Gyula, Budapest), Dostoyevsky and Oscar Wilde (Livia Cotorcea, Iaşi), Dostoyevsky and Grossman (Al. Kovacs, Bucharest), Dostoyevsky and Platonov (E. Iordache, Iaşi), Dostoyevsky and Agârbiceanu (Cornelia Cîrstea, Craiova), Donici about Dostoyevsky (Ana-Maria Brezuleanu, Bucharest), The Poetic Universe of Dostoyevsky in Gib Mihăescu’s novel The Russian Woman (E. Loghinovski, Bucharest),  etc.

The year of the Pushkin Bicentennial, 1999, marked by a series of lectures, movies, hearings, book launching events, shows, the climax of which was the International Symposium Pushkin-200, whose proceedings were  gathered in 2003 in the volume “Pushkin, a Universal Writer. Surveys.” The session of scientific papers was hosted at the Artists’ House of the Writers’ Union of Romania, at Turnu-Severin, on 24-30 May, 1999. Very extensive papers and comparative surveys were delivered by Victor Kozhevnikov (the World Literature Institute of the Academy of Sciences, Moscow), Alexandr Ivanitski (the State Humanities University, Moscow), Alexandr Korablev (the University of Donetsk, Ukraine), Michael von Albrecht (the Heidelberg University), Ludmila Gozun (the State University, Chişinău). A considerable contribution to singling out the great Russian poet’s place in the world’s culture was made also by the papers delivered by the Romanians Galina Cernicova, Cornelia Cârstea, Ana-Maria Brezuleanu, Ioana Cristina Pop, Tamara Tinu and Angara Nyiri, Alexandra Fenoghen, Gh. Boaghe, a.o.

The specific conditions in which the Symposium proceeded, as well as the strong impression they left on the participants, were highlighted by the foreign guests, in their notes and interviews with the reporters of the Zorile review. …Letting aside the feast for the eyes, the wonderful places which you cannot be sure you will see again, ever, what absolutely amazed me was the scientific standard of the Symposium/…/ Of course, we had mixed feelings on looking at the opposite bank: an idyllic picture, the sun shining over the plain, the pre-Balkan hills … and, all of a sudden, it would come to your mind that there were bombs blasting there and that things were not at all what they looked like… I was so overwhelmed by the atmosphere of the Symposium, that I only rarely thought of that thing, giving but a little time even to trips on the Danube bank: every single working session was extraordinary and interesting”, confessed Alexandr Ivanitski.

The proceedings of the Symposium were preceded by a great concert in the  ARCUB hall, with the participation of the stars of Romanian theater and music Victor Rebenciuc, Monica Mihăilescu, Vladimir Deveselu, as well as of young musicians and artists, the next generation of representatives of Romanian music and performing arts on the world’s stages (Toma Popovici, Iulia Artamanov, Alexandru Petrovici, Alexandru Boureanu, a.o.) The concert, which was a great success, ended with quite old Russian folk songs performed by the Landâş Ensemble of Lipovan Russians from Sarichioi.

Yet another important event of the Pushkin Year was the operatic show Mozart and Salieri by Rimski-Korsakov, organized at the Small Palace Hall by the Dostoyevsky Association jointly with the Ministry of Culture of Romania and Russia’s Embassy in Bucharest.

A third wide-scale symposium, devoted mainly to the Russian literature, titled Less Round Anniversaries: Lermontov, Dostoyevsky, Bulgakov, was held in Bucharest and Predeal, on October 15-20, 2001. Along with museographers, writers, translators from Romania and abroad, the symposium participants included the most prominent researachers into the respective writers’ oeuvre: Gyula Kiraly, Nora Henter (specialists in Dostoyevsky from Hungary), Leonid Parshyn, Tatiana Osipova, Tatiana Rogozovskaia, Alexandr Korabliov (specialists in Bulgakov from Moskow, Kiev and Donetsk), Irina Bleyakova (specialist in Tsvetayeva from Moscow) and others.

Telling of the diversity and wide aray of themes tackled by the Association are also other international symposia – the ones that emphasized the Russian and Romanian cultural ties with the countries in their geographic and spiritual proximity

Eminescu in the south-east European area (2003) or The Romanian-Hungarian cultural ties in the European context – yesterday, today, tomorrow (2004). By their themes and discussions, they brought into bold relief the universal vocation of the two literatures within the European culture. A special mention in this respect deserves the seventh international symposium, on European Civilization – unity, uniqueness, opening, held on 4-9 October 2004, in Bucharest and Port Cetate. The Symposium proceedings were opened this time by the host of the Mircea Dinescu Poetry Foundation himself, and the participants included great specialists in the field, come from various academic centres of Europe (Rita Giuliani, professor with the Rome University, Alexandr Korablyov, professor with the Donetsk University, researchers and writers from Chişinău – Miroslava Metliaeva and Nastea Romanova), as well as a quite large number of Romanian professors, researchers, writers and film-makers, who discussed a string of themes concerning the linguistic foundation, the cultural substance (the ancient, Christian, Renaissance traditions, etc), suggested solutions to “eternal” problems (The Russian Question, by Rita Giuliani) and demonstrated – in papers dealing with the works of Pushkin and Chekhov, Mircea Eliade, the Lipovan folklore and the Chinese fine arts – both the original nature of this civilization and its great impact on the contemporary world.

The fertile collaboration in sciences between the Association’s members and foreign scientists, is being enlarged and developed thanks to their participation in international symposia held in Austria, Italy, the Russian Federation, France, Japan, the Baltic countries, Norway, the US. Wide-scale exchange of experience has been established also with universities in Germany, Italy, Bulgaria, Greece, Russia, etc. The revival and expansion of the cultural ties gained momentum in the year 2001, following the affiliation ot the Dostoyevsky Cultural Association with the International Dostoyevsky Society and with the International Association of Comparative Literature.

On a domestic plane, the expansion and diversification of the ties of collaboration have resulted in new opportunities and successes. Very important in this respect has been the collaboration with the Workshop of European Culture and Civilization (ACCUMM), very rewarding indeed, thanks to the contribution of such prominent musicians, film-makers and writers, as: pianist Verona Maier, cameraman Noni Cristea, film critic Ioana Cristea-Micescu and, above all, of the ACCUMM President, writer and film-maker Petru Maier-Bianu, a distinguished promoter of the cultural movement in Romania.

A host of prominent representatives of the Bucharest artistic world have shown keen interest in the Association’s activities and achievements – poets, artists, musicians, film-makers, scientists from the most varied domains) Radu Beligan, Victor Rebenciuc, Mariana Mihuţ, Ion Caramitru, Aurelian-Octav Popa, Daniel Cristea-Enache, Demeny Lajos, Vasile Buga, Marghitt Sava and so many others). The collaboration with ACCUMM has fuelled the activity of the Dostoyevsky Association’s Literary and Musical Salon. Random at first, as part of film shows (Tarkovski, Konchealovski, Nikita Mikhalkov, Andrei Khrjanovski) or readings – from Russian writers, as a rule less known in Romania (Iosif Brodski, Vl. Nabokov, Feodor Tiutchev), from the Association members’ own writings and translations (Adi Cusin, Ion Covaci, Nichita Danilov, Viorela Codreanu-Tiron, Livia Cotorcea, Elena and Alexandra Fenoghen, Nicolae Iliescu, Aurel Buiciuc, Ana-Maria Brezuleanu, a.o.), in time the literary-musical evenings have turned into regular get-togethers held once in two-three weeks.

The activity of the Dostoyevsky Association’s Literary-Musical Salon proceeded at the Association’s headquarters in Aviatorilor  Blvd and, later on, as the headquarters was abusively alienated, in the house in Dionisie Lupu Street. Devoted to the most varied themes – literature and history, theater and film, religion and science, etc – these meetings brought together a host of Russian, Ukrainian, Moldovan, Romanian poets, prosewriters, film-makers and musicians (to name only Gennadi Aigy, Evgeni Popov, Evgeni  Rein, Kirill Kovalgi, Svetlana Vasilenko, Mikhail Sinelnikov, Miroslava Metleayeva). The readings and shows were accompanied by recitals or concerts of Russian, Romanian and world chamber music, given by reputed artists or debutants in the field of classical music – from Dmitri Bashkirov and Vadim Palmov to Alexandru Tomescu and Vlad Stănculeasa, Iulia Iasev, Oana Andra, Alina Botez or Angela Rogac and other young musicians which are making now their way, ever firmer, towards the world’s stages. Fine recitals were given also by the students of the Dinu Lipatti High School, piano teacher Elena Petrenco’s form.

Magic evenings were occasioned also by recitals and theatrical shows offered both by reputed actors (Monica Mihailescu, Cristina Tacoi) and students and, sometimes, even by amateur artists. Of the latter, we should mention the exuberant musical Pink Dreams, an ingenious production based on A. P. Cekhov’s farces The Bear and Proposal of Marriage, interspersed with Russian folk dance and music. The talent of director Ecaterina Ivan is the more commendable as her actors were ordinary people, inhabitants of Jurilovca commune.

For many debutant actors, such recitals and shows have proved to be a genuine launch pad. So, a fresh graduate from the Theater Institute, young author and performer (together with Lorena Ciubotariu) of the pantomime Kajahkocekasaria, Gabriel Pentilei, is today a well-known actor of the Odeon Theater. A similar case is that of Dmitri Grossei, whose film after the novel of Vl. Nabokov, Invitation to Execution, shown first to the members of the Dostoyevsky Association, was later on among the winners of an international festival. Last, but not least, it was also the headquarters in the Aviatorilor Blvd, that hosted, in the presence of the press and television, the launching of Alexandru Ecovoiu’s controversial novel Sigma, which is currently acknowledged as a genuine masterpiece and has been translated into several languages.

From the cultural and scientific themes debated during literary soirées or sessions of scientific papers, organized as a rule jointly with or, sometimes, even upon the initiative of ACCUMM, we mention: Myths and demystification of historical myths; Russia – a European country; Byzantium, Orthodoxy, Carpathians, ecumenism; Romanian-Russian ties in contemporary historiograpahy (with Acad. Florin Constantiniu); Moscow impressions – brief feature reports on international congresses (Albert Kovacs, Xenia Crasovschi), Ethnos and ethnogenesis in the historical outlook of Lev Nicolayevich Gumiliov (Al. Varona), Anno Domini 1000 (Virgil Costea), About and from Konstantin Leontiev (Ana-Maria Brezuleanu).

Thematic lectures were devoted to the questions of creation, reading of translations, the presentation of modern aspects in the realms of the most varied sciences – history (Alla Bogdan, Lidia Caraciuc) and movies (Elena Dulgheru, Ioana Cristea-Micescu), biology and medicine (Delia Popescu, Irina Gheorghiu), parapsychology (Dragoş-Ovidiu Argeşanu), ichtiology (Raisa Nedelescu) and many others. A number of In memoriam meetings had such themes as: Iosif Sava – three years of eternity; Aurel Covaci and Nichita Stănescu, recollections. At the soirées marking the celebration of the Old Style New Year’s Eve, distinguished themselves – with Russian and Romanian music, both classical and folk – Nicolae Iliescu, Ion Zubaşcu, Noni Cristea, the Ciubcik Lipovan choir. The numerous book launching events culminated with a soirée under the motto For each book – a glass of champagne – organized to honour the Association’s members who authored books put out by various publishers.

The Publishing House of the East-West Cultural Foundation was established in the year 2000, the purpose of which is to publish mainly the works of the Association’s members and to give the translators financial support. So far, the Publishing House has put out seven books in Romanian and Hungarian, including Gogol. Theater, translation by Nicolae Iliescu (2002); Universal Pushkin. Choice studies (2003); Universal Eminescu (2000) and Dostoyevsky and the Romanian Novel (2003) by Elena Loghinovski; Dostoyevski: Quo vadis homo? (2000) by Albert Kovacs. On the other hand, the Association’s members are busy with the publishing of the great Russian writers’ works with important publishers, such as Polirom, Kriterion, Paralela 45, etc.

Printre proiectele prioritare ale Fundaţiei Est-Vest se numără editarea clasicilor ruşi, în primul rând Dostoievski, Opera omnia în 20 de volume, precum şi a revistei Caiete Dostoievski cu o periodicitate de doi ani, în patru limbi de circulaţie. The major projects of the East-West Foundation include the editing of the Russian classics, Dostoyevsky above all, Opera omnia in 20 volumes, as well as of the review Caiete Dostoievski (Dostoyevsky Cahiers), planned to be put out once in two years, in four widely circulated languages.

Today, the Dostoyevsky Association and the East-West foundation exist for the purpose of rallying the efforts for the development and popularization of science, the promotion of national and world culture, the assertion of the universal human assets.

Elena Loghinovski / tranlate into english by Fraga Cusin

 

 preşedintele Fundaţiei

SUB SEMNUL COLABORĂRII

 

 

 

 

 

De la infiinşarea sa, în decembrie 1996, Asociaţia Culturală Dostoievski şi Fundaţia Culturală Est-Vest din România şi-au propus revigorarea şi lărgirea relaţiilor culturale româno-ruse în cadrul valorilor universale. Din acest scop nobil decurge una dintre dominantele activităţii sale: colaborarea largă cu toate organizaţiile care fiinţează cu acelaşi scop, deci şi cu o serie de asociaţii sau fundaţii culturale din România şi din alte ţări.

Una dintre manifestările care se inscrie pe aceste coordonate  a fost serata literar-muzicală cu tema „Comunitatea maghiară din Bucureşti”, care a avut loc în ziua de 25 februarie 2006 la sediul Fundaţiei.

În cuvîntul său care a deschis lucrările sesiunii, de fapt, o

scurtă intreoducere istorică, academicianul Lajos Demény a oferit o serie de date legate de prezenţa la Bucureşti a oamenilor de etnie maghiară, de-a lungul timpului. De altfel, D-l academician a publicat, acum cîţiva ani, şi o carte pe această temă. D-sa s-a oprit asupra preocupărilor maghiarilor din Bucureşti în secolele XYIII, XIX şi XX, cînd s-au construit unele biserici catolice şi protestante, o serie de şcoli şi s-au creat diverse asociaţii. La sfîrşitul secolului al XIX-lea, Comunitatea maghiară din Bucureşti a fost destul de numeroasă.  În secolul al XIX-lea o serie de pictori de etnie maghiară au avut aici ateliere; printre ei, şi cunoscutul C.P. Szathmáry. Perioada interbelică a fost o perioadă de inflorire a Comunităţii Maghiare din Bucureşti; atunci, după Marea unire din 1918, au venit aici mulţi meseriaşi care au lucrat în construcţii: căruţaşi, şoferi, dar şi măcelari, mulţi măcelari bogaţi, a observat, nu fără umor, vorbitorul. Dar şi intelectuali, care au lucrat la diverse institute de cercetare, au colaborat la edituri şi în presă.

D-l István Bántó a dat comuncării sale cu titlul „Asociaţiile cuturale maghiare din Bucureşti” şi un subtitlu: „150 de ani de la crearea primei asociaţiei culturale maghiare din Bucureşti”. D-sa  a prezentat activitatea mai multor asociaţii, începînd cu Societatea Comunităţii maghiare din Bucureşti, infiinţată în anul 1856 datorită iniţiaţiativei a 11 membrii-fondatori, printre care şi pictorul Szathmáry.

La început, Asociaţai se numea „Cercul de lectură” şi funcţiona în strînsă legîtură cu Biblioteca maghiară, organizînd lecturi, difuzare de carte, diverse acţiuni culturale. Presa în limba maghară a început să apară în Bucureşti din anul 1860. În 1873, asociaţia şi-a lărgit activitatea şi a schimbat denumirea în „Societatea maghară din Bucureşti”. La sediul ei, din Str. Zalomit nr.6, devenit cunoscut tuturor maghiarilor din Bucureşti, aveau loc lecturi poetice, concerte, spectacole teatrale, fucţiona un cor, se organizau baluri. La expoziţia din 1906, prilejuită de Jubileul Regal de 45 ani, Societatea a avut un pavilion propriu, care a fost vizitat de Regele Carol I. Atunci a fost editată şi Istoria Societăţii ce a marcat 50 de existenţă a ei. Societatea a organizat şi turnee ale colectivelor artistice maghiare în Bucureşti, printre care a fost şi colectivul Operei de la Budapesta. La spectacolul Operei din Budapesta a fost prezent şi Domnitorul A.I.Cuza. În 1916 activitatea Societăţii a fost itnerzisă.

După anul 1918, comunitatea maghiară din Bucuereşti a crescut, ajungînd la circa 100 000 membrii. La dată de 8 mai 1921 s-a constituit „Societatea maghiară unită din Bucureşti”, prin iniţiativă membrilor primei societăţi şi a altor asociaţii maghiare care au fiinţat între timp, cu sediul tot în strada Zalomit. Scopul propus a fost desfăşurarea activităţii culturale şi întrajutorarea socială şi medicală, a membrilor comunităţii. După Dictatul de la Viena organizaţia a fost interzisă, iar în anul 1948 sediul din strada Zalomit a fost naţionalizat. După decembrie 1989, Societatea Culturală Petőfi, moştenitoarea asociaţiei precedente, a redobîndit sediul din strada  Zalomit, unde îşi-desfăşoară şi astăzi activitatea.     După această destul de amănunţită şi bine documentată expunere, a cărei conţinutul am redat lapidar, au urmat discuţii.

D-na E Loghinovski a apreciat eforturile autorilor comunicărilor,  precum şi colaborarea dintre asociaţiile noastre, exprimîndu-şi totodată regretul faţă de lipsa de la această adunare a reprezentanţilor Comuntăţii ruşilor-lipoveni.

La discuţii au luat parte cunoscutul istoric Lia Beniamin,

scriitorii Jean Pogorilovski, Genoveva Logan, filolog Galina Bădică, un eminent cunoscător al istoriei Bucureştiului Noni Cristea şi alţii. Din discuţii, precum şi din răspunsuri la intrebările puse, a rezultat că Societatea Petőfi a recapătat sediul şi datorită sprijinului deputaţilor UDMR, care răspund şi la alte solicitări ale Societăţii. Profesorul Kovács ne-a adus la cunoştinţă că Societatea Petőfi organizează sistematic conferinţe şi diverse acţiuni cultural-artistice, are şi un colectiv de actor-amatori de prestigiu, cu multe premii naţionale şi internaţioale, care a intreprins turnee de succes în cîteva ţări europene; în cadrul Societăţii funcţionează Cenaclul studenţesc şi Cercul pensionarilor.

În încheiere seratei Noni Cristea a încîntat audienţa, interpretînd cu voce, cu ajutorul ghitarei, o serie de cîntece din repertoriu său, care restituie atmosfera Bucureştiului de altadată; printre acestea, cîntece de epocă, culese, dar şi lucrări scrise de

D-sa pe versurile unor cunoscuţi poeţi români – unii chiar prezenţi la adunarea respectivă.

Lidia Caraciuc.

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s