Activitati la zi

O SEARĂ LA FUNDAŢIA LOWENDAL

27 septembrie 2012, ora 18. La Muzeul Löwendal , începe „Seara de cultură rusă”, organizată de Fundaţia Dostoevski în colaborare cu Fundaţia Lövendal. Participă scriitori, poeţi, traducători, critici literari, muzicieni, cineaşti, precum şi simpli iubitori de frumos, de cultură. Cinci din cele şapte arte conlu-crează la reuşita acestei serate muzical-literare.
Păşind în curtea frumoasei case Lövendal, eşti cucerit de arhitectura sa în stil neoromânesc, de la începutul secolului XX. Eleganţa albă, cu elemente funcţional-decorative din lemn natur, a exteriorului este desăvârşită de rafinamentul interioarelor, de lambriurile şi stucaturile sălilor, de oglinzile străluci-toare, de vitraliul cu princiare personaje…

1

Suntem într-un muzeu de pictură, prin urmare galeria de tablouri semnate de inconfundabilul George Lövendal ne atrage irezistibil privirile. Sala principală de la parter este plină până la refuz. În deschidere, Ariadna Avram Löwendal face o scurtă prezentare a fundației pe care a înființat-o, apoi anunţă o serie de evenimente ce vor fi organizate în cadrul muzeului, printre care și o expoziţie de pictură a unor absolvenţi din liceele de artă.

2

Albert Kovács, Ariadna Avram Löwendal, Elena Loghinovschi

Albert Kovács precizează că, împreună cu Elena Loghinovschi, au tradus un album despre viaţa şi activitatea lui George Lövendal.
Funcţia de moderator al evenimentului este preluată de Elena Loghinovschi care anunţă că, în des-chiderea programului serii, vom asculta muzică inter-pretată de mezzosoprana Ecaterina Ţuţu şi de pianistul Nicolae Dumitru.

229590_3751663080730_1646464478_n

Ecaterina Ţuţu Elena Loghinovschi, Ariadna Avram Löwendal

Ne sunt oferite romanţe şi valsuri de Glinka, Musorgski, Rubinstein. Nicolae Dumitru ne spune, la încheierea concertului: „În cântecele prezentate sunt multe realităţi care, la vremea respectivă, aveau anu-mite semnificaţii, dar pe care noi, cei de astăzi, nu le mai înţelegem; putem savura, însă, l’air du temps”.
Prin calde şi prelungite aplauze, auditoriul mulţumeşte celor doi interpreţi.

În continuarea seratei noastre – ne spune Elena Loghinovschi – vom viziona un film documentar-artistic, semnat de Noni Cristea şi de Ioana Micescu Cristea: „Câteva zile din viaţa sublocotenentului L. T.“ Bine şi riguros documentată, pelicula vorbeşte nu numai despre şederea lui Lev Tolstoi la Bucureşti, în vara anului 1854, dar şi despre personalităţile româneşti ale timpului, constituindu-se într-un adevărat tablou sinoptic al Bucureştiului de la mijlocul secolului XIX. Imaginile de o nostalgică frumuseţe, pline de poezie şi respirând un dulce parfum de epocă, descoperite şi surprinse fără greş într-un oraş eteroclit, cum este, acum, capitala noastră, comentariile interesante despre oamenii şi locurile încărcate de istorie din Hilariopolis /Bucu-reşti/Oraşul Bucuriilor sporesc valoarea acestui film de scurt metraj, pe care îl urmărim cu bucuria de a descoperi lucruri noi, de o mare încărcătură afectivă şi culturală. Vizionarea filmului s-a făcut în cele „trei săli de proiecţie“ datorită publicului numeros.

601595_3751631639944_12675322_n
Secvenţe din sală
După o scurtă pauză, se trece la următorul punct din program şi anume: „Pentru fiecare carte – un pahar din Vinul lui Dinescu” -, obiectiv punctat la întâlnirile Fundaţiei Dostoievski – amfitrioană dna Elena Loghinovski.
În primul rând se prezintă noile traduceri de carte din limba rusă în limba română şi se subliniază necesitatea acestora, având în vedere că limba română, ca orice limbă de circulaţie, suferă şi ea modificări şi trebuie actualizată, adusă pe înţelesul epocii noastre.
Doamna profesor Elena Loghinovschi vorbeşte despre romanul „Război şi pace”, de Lev. Tolstoi, în noua traducere a lui Nicolae Iliescu, un adevărat eveniment editorial. Apoi volumul „Sonata Kreutzer şi alte po-vestiri”, de Lev Tolstoi – traducere şi note Ana Maria Brezuleanu, Magda Achim, Marina Vraciu şi Leonte Ivanov, este prezentat de Ana Maria Brezuleanu, cunoscută şi apreciată traducătoare a numeroşi autori din literatura rusă, laureată a premiului Uniunii Scriitorilor din România, secţia traduceri.

601595_3751631599943_2143415509_n
L. Patachi, A. M. Brezuleanu, E. Loghinovski şi L. Cotorcea

Romanul „Adolescentul” de F. M. Dostoievski este prezentat de Livia Cotorcea , semnatara unei tra-duceri remarcabile, care, în 2011, a fost nominalizată pentru premiul U.S.R. Fiecare vorbitor face şi aprecieri referitoare la tehnica şi dificultăţile traducerii, la tendinţa de „înfrumuseţare” a textului, în detrimentul autenticităţii. În sprijinul acestor opinii vine şi articolul „Romanul «Adolescentul» de F. M. Dostoievski, în traducerea Liviei Cotorcea“, semnat de A. Kovács, arti-col apărut în „Contemporanul” şi din care se citesc câteva fragmente de dna Lucia Patachi.

Urmează apoi prezentarea celor mai recente apariţii editoriale ale membrilor Fundaţiei Dostoievski: romane, proză scurtă, poezie…

601595_3751631719946_1372312970_n

Viorela Codreanu Tiron, Elena Loghinovski, Elena Dulgheru, Miroslava Metliaeva – în prim plan

Miroslava Metliaeva ne vorbeşte despre cartea pentru copii: Ţara ABC : „S-a pierdut cunoaşterea vieţii de copil. Cum creşte pâinea? Ce jocuri să jucăm?”, este o carte ilustrată de o foarte bună pictoriţă, se adresează copiilor, «mai mici sau mai mărişori»”. În continuare, M. Metliaeva îşi prezintă romanul Jucînd puzzle şi traducerea în limba rusă a operei lui Constantin Noica Şase maladii ale spiritului contemporan.
Elena Dulgheru prezintă, mai întâi, o carte de eseuri – „Starea raiului în cinema”:„Paradisul e în noi, fiecare are un paradis al său: ludic, al umorului, al râsu-plânsului (Kusturitza), al marilor întrebări existenţiale (Tarkovski), al micii copilării. Cu cât lumea este mai sumbră, cu atât trebuie să cultivăm mai intens în noi ideea de paradis!” Ne vorbeşte apoi despre volumul său de „Poezii” („debut şi integrală poetică” – cum ne des-tăinuie autoarea), din care, cu o voce scăzută, pe un ton egal, ne citeşte câteva dintre ele..
Intervine dna Elena Loghinovski care ne aten-ţionează de venirea dnei Georgina Ecovoiu, traducă-toare la rândul ei şi soţia scriitorului Alexandru Ecovoiu, care ne-a adus două volume: primul fiind o traducere personală: „Rolul familiei mele în revoluţia mondială, de Bora Ćosić , apărută la editura Art, iar al doilea – volumul soţului ei, care a fost prezentat şi la târgul de carte Bookfest 2012, intitulat: „După Sodo-ma”. În câteva cuvinte ne convinge să citim cartea, tradusă din limba sârbă, un roman pe care ni-l recoman-dă ca fiind „foarte uşor de citit şi de un umor debordant.“
E. Loghinovschi: „Şi acum, o activă membră a Asociaţiei Dostoievski: Viorela Tiron Codreanu, ale cărei versuri au fost traduse în maghiară, ucraineană, rusă, albaneză, franceză, germană.“ Viorela Tiron Codreanu începe cu prezentarea revistei „Nomen artis – Dincolo de tăcere”, unde arta este stăpână! „Am fondat această revistă în parteneriat cultural cu Fundaţia Est-Vest, Fundaţia Dostoievski şi editura AmandaEdit în 2011. De ce încă o revistă? Tocmai pentru a promova cultura românească de valoare şi pentru a o îngloba în cultura universală, de a aminti oamenilor de valorile noastre spirituale şi nu în ultimul rând de a scoate în evidenţă – în acestă lume nebună, nebună că încă mai avem valori pe care trebuie să le amintim şi să le promovăm”. Apoi, selectivă, exigentă, ne citeşte numai două dintre poeziile sale, amintindu-ne că totul se construieşte din şi cu Iubire!
Seara se încheie cu un spendid recital al dlui Noni Cristea (voce, ghitară), intitulat Tii ce extra e natura pe șoseaua Kiseleff! Regizorul deghizat în cantautor interpretează, cu umor și nostalgie, cântece românești de ieri şi de azi.

404161_3751620119656_1175490638_n
Mihail Jora, Ariadna Avram Löwendal, Maria Dinescu

Moderatoarea ne anunţă că seara s-a încheiat. Mulţumeşte tuturor pentru participare şi îşi manifestă speranţa că, pe viitor, vom avea cât mai multe asemenea întâlniri.

534175_3751640080155_485994238_n
Fiecare dintre noi am petrecut câteva ore de neuitat în aleasa companie a cinci arte: arhitectura, pictura, muzica, filmul, poezia. Un privilegiu care ne va ajuta, pe termen lung, „să cultivăm paradisul din noi”.

Lucia Patachi

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: